Statele Unite au extins la 9 octombrie sancțiunile asupra Curții Penale Internaționale, desemnând instituția însăși ca entitate sancționată. Această decizie transformă o confruntare care viza anterior persoane din conducerea și aparatul judiciar al Curții într-un proces care poate afecta direct relațiile financiare și comerciale ale organizației. Curtea a reacționat prin solicitarea ca cele 125 de state părți la Statutul de la Roma să asigure mijloacele necesare pentru menținerea funcționării sale.
Cadrul juridic pentru această măsură provine din Ordinul executiv 14203, emis în februarie 2025, care permite blocarea bunurilor și intereselor patrimoniale aflate în Statele Unite sau sub controlul persoanelor americane. Administrația SUA justifică aceste măsuri prin opoziția față de acțiunile CPI care vizează persoane americane și israeliene. Această poziție politică a executivului american nu reprezintă o hotărâre a unei instanțe internaționale privind competența juridică a Curții.
Deși Curtea intră sub regim de blocare, Office of Foreign Assets Control, OFAC, din cadrul Trezoreriei SUA, a emis patru licențe generale pentru a permite anumite tranzacții. General License 13 autorizează operațiunile necesare pentru menținerea contractelor, plata salariilor, chirii sau utilităților până în aprilie 2027. Totuși, licențele acoperă doar domenii specifice, precum serviciile de telecomunicații, software-ul sau procesarea anumitor plăți de pensii, fără a oferi o autorizație generală pentru toate activitățile judiciare.
Desemnarea instituțională schimbă amploarea riscului, deoarece băncile și furnizorii pot limita relațiile cu o entitate sancționată din motive de calcul al riscului juridic sau reputațional. Fondul în beneficiul victimelor a avertizat că aceste sancțiuni pot perturba canalele financiare și parteneriatele necesare pentru reparații, programe de recuperare fizică sau asistență socio-economică. Momentan, nu există date despre plăți refuzate sau programe suspendate, dar riscul operațional rămâne prezent.
În acest context, cinci președinți ai unor comisii din Parlamentul European au cerut Comisiei Europene utilizarea Regulamentului european de blocare pentru a proteja operatorii din UE. Aceștia sunt David McAllister, Mounir Satouri, Bernd Lange, Ilhan Kyuchyuk și Brando Benifei. Această solicitare vizează prevenirea efectelor extrateritoriale ale sancțiunilor americane asupra companiilor europene, deși activarea protecției nu este automată, deoarece Regulamentul 2271/96 acoperă în prezent doar măsuri aplicate unor state precum Cuba sau Iran.
Curtea Penală Internațională funcționează pe baza Statutului de la Roma, având competență pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Deși Statele Unite contestă anumite aplicări ale competenței Curții, arhitectura juridică a instituției permite investigarea cetățenilor chiar și în absența semnării tratatului de către statul de origine, prin criterii teritoriale sau sesizări de la Consiliul de Securitate al ONU.
Președinta CPI, Tomoko Akane, a declarat că instituția va continua să își exercite mandatul, în timp ce Biroul Adunării Statelor Părți a cerut revocarea imediată a sancțiunilor.