Viorica Dăncilă a oferit detalii despre orientarea sa politică și despre decizia luată la alegerile prezidențiale din 2025. Fostul premier al României a declarat că votul său a fost direcționat către partea suveranistă, subliniind că această alegere nu a fost bazată pe o persoană anume. Ea a explicat faptul că fundamentul deciziei sale a fost reprezentat de convingerile personale legate de protejarea intereselor naționale și de sentimentul de iubire față de țară.
În cadrul unui interviu acordat pentru DC News, Viorica Dăncilă a discutat despre modul în care a fost percepută public în perioada mandatului său de premier. Ea a menționat că în trecut s-a creat o percepție negativă extrem de puternică, atât de intensă încât realitatea faptelor nu mai avea nicio importanță pentru opinia publică. Fostul premier a observat că orice acțiune considerată benefică pentru țară era imediat trecută în derizoriu prin diverse forme de critică.
Fostul premier a subliniat că în prezent se observă o schimbare semnificativă în atitudinea oamenilor față de activitatea sa politică. Viorica Dăncilă a precizat că mulți cetățeni au început să îi exprime regretul pentru modul în care au judecat-o în trecut. Această evoluție a percepției publice a fost însoțită de recunoașterea faptului că, în perioada de maximă popularitate a criticilor, s-a produs un exercițiu masiv de propagandă negativă împotriva sa.
Viorica Dăncilă a revenit asupra discursului susținut în Parlamentul European în urmă cu șapte ani, un moment care a fost condamnat la acea vreme. Ea a observat că acel discurs, care a fost criticat dur, a devenit ulterior un studiu de caz la Facultatea de Drept. Fostul premier a declarat că, deși a fost acuzată că dorește ieșirea României din Uniunea Europeană, ea rămâne pro-europeană, dar susține o Uniune care să respecte tratatul de înființare.
Ea a criticat deciziile recente ale instituțiilor europene, menționând în mod specific Green Deal ca un exemplu de politică ce a afectat aproape toate statele membre. Viorica Dăncilă a susținut că Uniunea Europeană trebuie să ia decizii care să servească bunăstarea cetățenilor și să evite erorile de implementare. Această viziune suveranistă, definită prin apărarea demnității naționale, este cea care a guvernat parcursul său politic recent.
Contextul politic actual este marcat de dezbateri intense privind stabilitatea guvernului și direcțiile de vot ale parlamentarilor. În timp ce anumite grupări propun susținerea unor formate de guvernare pentru a evita instabilitatea, alte discuții vizează candidaturile politice și impactul deciziilor externe asupra suveranității naționale. Aceste dinamici de fond influențează direct modul în care alegătorii își definesc prioritățile în fața unor schimbări legislative majore.