Numărul de decese cauzate de temperaturile extreme a atins un nivel record la nivel global, depășind numărul de victime din cauza bolilor precum malaria sau HIV. În anul 2023, cel mai cald an analizat în studiul recent, căldura extremă a fost responsabilă pentru 710.000 de decese. Această cifră reprezintă un semnal de alarmă major pentru sănătatea publică internațională, în contextul în care peste 70% dintre aceste decese sunt atribuite direct încălzirii provocate de activitatea umană.
Raportul Lancet Countdown, coordonat de University College London împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, evidențiază o accelerare periculoasă a impactului climatic. Media anuală de decese cauzate de căldură a crescut cu aproape 36%, o evoluție mult mai rapidă în deceniul de după Acordul de la Paris din 2015 față de perioada precedentă. Studiul, care urmărește 54 de indicatori, a fost publicat miercuri, având ca moment de referință conferința ONU COP31 din noiembrie.
Impactul schimbărilor climatice nu este limitat doar la sănătate, ci afectează sever și stabilitatea economică a lumii. Între anii 2016 și 2023, aproape 3 milioane de decese au fost legate de aceste fenomene, în timp ce pierderile de productivitate ale muncitorilor au depășit un trilion de dolari anual în ultimii trei ani. Pe lângă temperaturile ridicate, seceta severă a afectat aproape 52% din suprafața uscată a planetei în anul 2025, fiind al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat.
Deși investițiile în energia curată au atins un record în 2025, fiind aproape duble față de cele în combustibili fosili, dependența de resurse tradiționale rămâne critică. Combustibilii fosili asigură încă peste 80% din energia lumii, iar cei mai mari 100 de producători de petrol și gaze ar putea depăși până în 2040 cu 150% nivelul de producție compatibil cu limita de 1,5°C. Analizele prin satelit arată că 80% din suprafața uscată a trecut prin schimbări majore ale rezervelor de apă subterană de la anul 2003.
În acest context, 146 de experți din peste 30 de țări solicită ca schimbările climatice să fie declarate oficial urgență globală de sănătate. Această măsură ar permite utilizarea unui nou instrument al Organizației Mondiale a Sănătății pentru un răspuns coordonat. Marina Romanello, directoarea executivă a Lancet Countdown, a subliniat că efectele asupra sănătății cresc mai repede decât reacția lumii, considerând că progresul în energia curată este încă prea lent și insuficient de bine țintit.
Schimbările climatice reprezintă o provocare sistemică ce afectează atât sănătatea umană, cât și siguranța alimentară prin degradarea rezervelor de apă. Monitorizarea indicatorilor de sănătate și a emisiilor de carbon este esențială pentru înțelegerea magnitudii crizei. Deși reducerea emisiilor a prevenit aproximativ 323.000 de decese pe an în 77 de țări, presiunea exercitată de producția de combustibili fosili rămâne un obstacol major în atingerea obiectivelor de siguranță climatică.