Comisia Europeană a prezentat oficial programul de lucru pentru anul 2027, marcând o schimbare de strategie prin reducerea numărului de noi inițiative legislative. Conform datelor, Bruxelles-ul va propune doar 23 de proiecte noi, o cifră semnificativ mai mică decât cele 38 de inițiative planificate pentru anul 2026. Această decizie indică o orientare către aplicarea legislației deja existente, cu un accent pus pe consolidarea competitivității economice și pe combaterea excesivei birocrație care afectează statele membre.
În cadrul acestui nou plan, executivul european a decis să renunțe la proiecte care au întâmpinat rezistență sau au rămas blocate în procesul de negociere. Printre acestea se numără reforma Directivei privind impozitarea energiei, o propunere din 2021 care nu a putut fi finalizată din cauza lipsei de consens între statele membre. De asemenea, este abandonată directiva privind afirmațiile ecologice ale companiilor, cunoscută sub numele de Green Claims, care impunea firmei obligații stricte privind demonstrarea impactului produselor asupra mediului.
Pentru a curăța cadrul normativ, Comisia Europeană a anunțat retragerea a 18 propuneri legislative și abrogarea a 14 acte normative care nu mai sunt considerate adecvate. Prioritățile pentru 2027 se vor concentra pe măsuri de reducere a prețurilor la energie și pe crearea unei Corporații europene pentru materii prime critice. Totodată, se urmărește simplificarea regulilor în sectoarele bancar, transporturi, locuințe și digital, incluzând un pachet pentru facilitarea construcției și renovării locuințelor sau sprijinirea instalării pompelor de căldură.
Securitatea și relațiile externe ocupă, de asemenea, un loc central în agenda de lucru. În domeniul apărării, se pregătește un instrument pentru dezvoltarea capacităților strategice, vizând transportul militar, realimentarea aer-aer și apărarea spațială sau cibernetică, menținând în același timp cooperarea industrială cu Ucraina. Pe plan extern, Comisia vizează extinderea relațiilor comerciale cu India, Indonezia, Australia, Filipine și Thailanda, precum și consolidarea parteneriatului strategic cu Canada.
În ceea ce privește monitorizarea statelor membre, raportul anual de sinteză pentru 2026 evidențiază o activitate intensă a Comisiei. Au fost deschise 874 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, cel mai mare număr în ultimul deceniu, dintre care 61 au ajuns la Curtea de Justiție a UE. În 25 de cazuri s-au solicitat sancțiuni financiare, în timp ce 499 de proceduri au fost închise după ce statele au respectat legislația. Simplificarea regulilor este estimată să genereze economii anuale de peste 22 de miliarde de euro.
Controlul respectării normelor europice de către statele membre este un proces constant care implică deschiderea de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. În ultimul an, numărul acestor proceduri a atins un nivel record, reflectând o presiune sporită asupra guvernelor naționale pentru a alinia legislația internă cu directivele Bruxelles-ului, proces care poate duce la sancțiuni financiare în cazul Curții de Justiție a UE.