Republica Moldova a început procesul de negociere pentru aderarea la piața internă a Uniunii Europene, deschizând patru din cele șase clustere de capitole relevante pentru sectorul economic. Această etapă de la Luxemburg vizează alinierea la standardele europene privind concurența, ajutorul de stat, regimurile fiscale și achizițiile publice. Totuși, înainte de implementarea reglementărilor de la Bruxelles, companiile din Chișinău sau Bălți se confruntă cu un obstacol imediat și critic: capacitatea de a obține finanțare bancară prin demonstrarea unor indicatori economici reali.
Deși exporturile de bunuri au crescut cu 12,5% în primul semestru, valoarea adăugată brută a economiei a înregistrat o creștere nesemnificativă de doar 0,1%. Această discrepanță indică faptul că, deși volumul vânzărilor crește, profitabilitatea și dezvoltarea economică reală rămân limitate. Companiile care doresc acces la credite se lovesc de dificultatea de a prezenta raportări financiare de încredere. Multe entități, în special cele de familie, gestionează contabilitatea exclusiv pentru autoritățile fiscale, ignorând nevoile creditorilor de a vedea fluxuri de numerar și bugete respectate.
Problema este agravată de economia informală, unde aproape o unitate din cinci persoane ocupate lucrează în afara circuitului oficial, în special în sectorul construcțiilor. În acest context, garanțiile oferite de BERD sau cele gestionate de Comisia Europeană pentru proiecte de peste 10 milioane de euro sunt greu de accesat fără o pregătire riguroasă. Planul de Creștere pune la dispoziție statului până la 1,9 miliarde de euro, însă aceste fonduri sunt condiționate de reforme și de capacitatea firmelor de a prezenta documentație solidă.
Condițiile macroeconomice devin tot mai dificile pentru antreprenori, pe măsură ce costurile cresc și resursele umane scad. Prețul gazului a urcat cu 81% între august și octombrie, iar rata de bază a fost dusă de Banca Națională de la 5% la 9%. Pe lângă aceste presiuni, companiile se confruntă cu o scădere a populației și cu creșterea salariilor care nu este susținută de productivitate, deoarece emigrează persoanele calificate. Aceste factori fac ca testul băncii să fie mult mai riguros în 2026 față de anii precedenți.
Pentru a supraviețui în piața unică, firmele trebuie să prioritizeze productivitatea în detrimentul creșterii arbitrare a salariilor și să gestioneze energia ca pe o temă de management, nu doar ca pe un cost. De asemenea, sectorul serviciilor trebuie să fie atent la automatizarea prin inteligența artificială, care poate depăși rapid modelele de business actuale. Experiența din România arată că firmele care au organizat procesele și costurile înainte de obligația pieței au prosperat, în timp ce cele bazate pe munca ieftină au pierdut teren.
Integrarea europeană impune o schimbare de paradigmă, de la protecționism la competitivitate directă. Guvernul din Republica Moldova își propune să încheie negocierile până în 2028, lăsând o fereastră de câteva ani pentru pregătire. În prezent, peste jumătate din importurile țării provin deja din Uniune, însă următoarea etapă va aduce firme europene de servicii și standarde de produs stricte. Companiile care se pregătesc acum pentru aceste reguli vor putea controla propria creștere, în loc să fie surprinse de refuzurile bancare.
context_missing: false