O narațiune falsă care susține că guvernul de la Chișinău pregătește un război împotriva Transnistriei a fost lansată de un responsabil al regiunii separatiste. Vitali Ignatiev, șeful diplomației Republicii Moldovenești Nistrene, a afirmat într-un interviu pentru RIA Novosti că autoritățile de acolo investesc în război și urmează calea escaladării tensiunilor prin demonstrații de forță militară. Aceste afirmații contrazic pozițiile oficiale ale Republicii Moldova, care pledează constant pentru o soluționare pașnică a conflictului.
Vitali Ignatiev a susținut că atât în Transnistria, cât și în Republica Moldova, populația este îngrijorată de procesele de militarizare. Acesta a menționat că partea transnistreană propune semnarea unei declarații privind angajamentul față de metodele pașnice de reglementare, însă Chișinăul ar politiza această inițiativă pentru a evita semnarea documentului. Totuși, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a reiterat în repetate rânduri angajamentul ferm al Chișinăului pentru o reglementare durabilă și pașnică în cadrul frontierelor recunoscute internațional.
În ceea ce privește bugetul, Strategia națională de apărare până în 2034 prevede majorarea graduală a cheltuielilor militare până la 1% din PIB până în anul 2030. Această creștere este destinată modernizării echipamentelor și instruirii militarilor, nu pregătirii unui război. Bugetul militar pentru 2026 este de sub 100 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 0,5% din PIB, o sumă extrem de redusă în comparație cu alte țări.
Cooperarea cu NATO nu încalcă statutul de stat neutru al Republicii Moldova, deoarece neutralitatea nu interzice colaborarea internațională în domeniul securității. Relațiile instituționale cu NATO au început încă din 1992, iar participarea la exerciții militare comune cu SUA, Marea Britanie, Germania și România este o practică existentă de mult timp. NATO precizează explicit că respectă neutralitatea constituțională a țării, iar parteneriatul nu presupune asumarea obligațiilor de apărare colectivă.
Aceste atacuri retorice din partea administrației separatiste apar într-un context de pregătire pentru alegerile din 13 decembrie 2026. Prezentarea Chișinăului drept un dușman extern poate servi la mobilizarea populației din regiune în jurul actualului regim de la Tiraspol. În paralel, au existat manifestații la Tiraspol împotriva politicilor economice ale Chișinăului, inclusiv privind taxarea întreprinderilor din regiune, situație pe care Biroul politici de reintegrare a acuzat-o că este folosită pentru a transfera responsabilitatea dificultăților economice.
Regiunea Transnistria s-a desprins de sub controlul Chișinăului în anii 1990, ajungând la confruntări armate în 1992. De atunci, regiunea este administrată de un regim separatist susținut de Moscova, care menține trupe pe teritoriul Republicii Moldova în ciuda solicitărilor de retragere. Procesul de reglementare prin formatul 5+2 a stagnat semnificativ, în special după invazia rusă în Ucraina din februarie 2022, lăsând dialogul politică la un nivel minim.