Comisia Europeană a solicitat oficial statelor membre ale Uniunii Europene să suspende, pentru o perioadă de 12 luni, adoptarea și aplicarea legislațiilor naționale care restricționează accesul minorilor la rețelele sociale. Această decizie vizează pregătirea unui set de reguli comune la nivel european, în loc de măsuri fragmentate aplicate individual de fiecare țară. Executivul comunitar dorește ca noile norme să fie armonizate pentru a asigura un singur standard de protecție în întreaga Uniune.
Solicitarea a generat reacții imediate de nemulțumire în Austria, prima țară căreia i s-a cerut amânarea legislației proprii. Alexander Pröll, secretar de stat austriac, a declarat că este inacceptabil ca Bruxelles-ul să împiedice statele membre să adopte legi naționale fără a prezenta în prealabil o soluție europeană completă proprie. Autoritățile de la Viena solicitaseră încă din iulie verificarea compatibilității unei propuneri care ar interzi accesul copiilor sub 14 ani la platformele sociale.
Proiectul de reguli comune, cunoscut sub numele de Kids Act, a fost propus de Comisia Europeană în luna septembrie. Acest document prevede interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani în majoritatea cazurilor și impune restricții severe pentru adolescenții sub 15 ani. Documentul include, de asemenea, cerințe de siguranță pentru platforme, vizând inclusiv jocurile video și asistenții bazați pe inteligență artificială, pentru a proteja sănătatea mintală a tinerilor.
Andreas Babler, vicecancelarul și ministrul austriac pentru afaceri media, a criticat dur decizia Comisiei și a anunțat că țara sa va continua pregătirea legislației naționale. Scopul este ca aceasta să poată fi aplicată imediat după expirarea perioadei de suspendare de un an. „Nu am nicio simpatie pentru amânarea de către Comisia Europeană a interdicției privind rețelele sociale în Austria”, a afirmat acesta, subliniind rezistența guvernului austriac la această intervenție.
Tudor Regnier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a explicat că orice proiect de lege național care se suprapune cu viitoarele norme armonizate trebuie amânat cu 12 luni. El a susținut că o problemă de dimensiune europeană necesită un răspuns european unitar, îndemnând statele să se concentreze pe negocierile privind Kids Act. Pentru ca acest act să devină aplicabil, statele membre trebuie să negocieze forma finală cu Parlamentul European și cu Comisia.
Situația reflectă tensiunile dintre suveranitatea legislativă a statelor membre și dorința de centralizare a reglementărilor din partea instituțiilor europene. În timp ce unele țări, precum Grecia, ar putea menține deja măsurile adoptate înainte de propunerea europeană, alte capitale europene nu și-au exprimat încă poziția oficială. Această dispută privind controlul asupra protecției minorilor subliniază complexitatea relației dintre guvernele naționale și Bruxelles în procesul de armonizare legislativă.