Laura Codruța Kövesi a avertizat că Parchetul European (EPPO) riscă să fie „ucidat încet” din cauza presiunilor politice și a subfinanțării cronice. Înainte de încheierea mandatului său de șapte ani, ea a subliniat că instituția se confruntă cu o presiune bugetară severă și cu o inerție birocratică ce amenință viitorul misiunii. Kövesi a menționat că, deși a reușit să construiască o instituție puternică și independentă, continuitatea acestui model este acum în pericol.
Una dintre principalele probleme identificate de Kövesi este lipsa resurselor financiare necesare pentru funcționarea completă. Deși pe hârtie ar fi necesari 230 de procurori europeni delegați, există fonduri disponibile doar pentru 180 de persoane. În plus, bugetul actual acoperă doar o treime din costurile necesare pentru serviciul de securitate al instituției. Această situație de subfinanțare afectează direct capacitatea de reacție a parchetului în fața criminalității organizate.
Lipsa de resurse este completată de întârzierile legislative și de complicațiile birocratice care blochează procesele. Revizuirea regulamentului EPPO este amânată încă din anul 2021, ceea ce creează un climat de incertitudine. În paralel, discuțiile nesfârșite privind arhitectura antifraudă și crearea unui registru comun de intrare încetinesc activitatea. Aceste obstacole apar într-un moment în care fraudele la adresa bugetelor UE și a celor naționale sunt în creștere.
Kövesi a criticat comportamentul unor politicieni care se consideră deasupra legii, refuzând să colaboreze sau să comenteze investigații precum „Pfizergate”. Ea a observat că, atunci când anchetele ating cercuri politice influente, aceștia încep să atace independența EPPO, numindu-i pe procurori „abuzivi”. Un alt risc major este conflictul de competențe, în care procurorii naționali decid brusc că EPPO nu este competent într-un caz deja deschis la nivel european.
Procurorul european a reacționat și la argumentele privind pierderea suveranității naționale, întrebând dacă este preferabilă „suveranitatea infractorilor”. Ea a explicat că organizațiile criminale nu mai sunt limitate de granițe naționale, iar EPPO oferă protecție prin aplicarea legislației naționale în fața instanțelor locale. Kövesi a menționat că atacurile la adresa credibilității instituției sunt vizibile și în Polonia, unde numărul procurorilor este sub cel convenit, sau în Ungaria.
Instituțiile europene funcționează într-un cadru juridic complex, unde deciziile de buget și reglementările sunt esențiale pentru combaterea fraudelor. În contextul actual, stabilitatea acestor mecanisme de control este vitală pentru protecția fondurilor comune ale cetățenilor. Fără o susținere financiară adecvată și o claritate legislativă, capacitatea de detectare a fraudelor în statele membre poate fi compromisă semnificativ pe termen lung.