Laura Codruța Kövesi a avertizat că Parchetul European (EPPO) se confruntă cu riscul de a fi „ucis încet” din cauza presiunilor politice și a lipsei de resurse financiare. În cadrul unui interviu acordat pentru Politico, înainte de încheierea mandatului său de șapte ani, aceasta a semnalat faptul că subfinanțarea și birocrația amenință viitorul instituției. Kövesi a menționat că, deși a reușit să construiască o instituție puternică și independentă, continuitatea acestui model este acum în pericol.
Una dintre principalele probleme identificate de Kövesi este deficitul de personal cauzat de lipsa fondurilor. Deși pe hârtie ar trebui să existe 230 de procurori europeni delegați, bugetul actual permite existența a doar 180 de specialiști. În plus, resursele financiare disponibile acoperă doar o treime din costurile necesare pentru serviciul de securitate al instituției. Această situație de subfinanțare este completată de întârzierile administrative, revizuirea regulamentului EPPO fiind amânată încă din anul 2021.
Procurorul european a criticat comportamentul unor politicieni care par să se considere deasupra legii, refuzând să colaboreze cu investigațiile. Kövesi a menționat că anumite cazuri pot fi întârziate deoarece persoane implicate, inclusiv politicieni de profil înalt sau persoane bogate, evită să se prezinte atunci când sunt chemați. Ea a luat ca exemplu situația în care, la nivel național, se deschid brusc cazuri cu același obiect pentru a contesta competența EPPO, blocând astfel acțiunile parchetului.
Presiunea politică este vizibilă și prin atacurile asupra credibilității instituției în anumite state membre. Kövesi a citat situația din Polonia, unde numărul procurorilor europeni delegați este de doar 15, deși s-a convenit că sunt necesari 24, și situația din Ungaria, unde Comisia a propus doar jumătate din bugetul necesar. Ea a subliniat că anumite comentarii despre renunțarea la colaborarea cu EPPO, precum cele din Grecia, demonstrează exact dorința de a submina o justiție care investighează fraudele.
În ceea ce privește suveranitatea, Kövesi a respins argumentele celor care consideră că cooperarea cu EPPO o reduce. Ea a întrebat retoric dacă este mai bine să existe „suveranitatea infractorilor”, explicând că organizațiile criminale nu mai sunt limitate la granițele naționale. Instituția aplică legislația națională și acționează în fața instanțelor locale, oferind astfel cetățenilor mai multă protecție și securitate împotriva fraudelor care afectează bugetele UE și ale statelor membre.
Parchetul European funcționează într-un cadru juridică european complex, având misiunea de a investiga și pedepsi criminalitatea care afectează interesurile financiare ale Uniunii Europene. Această instituție de combatere a fraudei este esențială pentru protejarea fondurilor comune, însă eficiența sa depinde direct de stabilitatea bugetară și de respectarea independenței de către statele membre care deleagă procurorii.